Brăila, Brăila

căutare

Brăila, Brăila

Brăila (în bulgară Браила, în turcă Ibrail, în armeană joasă Ha-Tel Ibrail, în lituaniană Breila, în poloneză slavizată Браїла) este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, Muntenia, România. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării. Conform recensământului din 2011, publicat de Institutul Naţional de Statistică, populaţia oraşului era de 180.302 de locuitori, oraşul fiind al 11-lea cel mai mare centru urban din ţară după numărul de locuitori. În Brăila se află sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est.

Istorie

Brăila este o veche aşezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Este menţionat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii.

În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte româneşti înţelese de toată lumea, dar şi din toponime antice autohtone, sau date de alte populaţii care au trecut prin regiune.

Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puţin intenţionate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal. În unele lucrări s-au menţionat formele de limbă greacă Proilaba, de limbă slavă ca Proilava, de limbă turcă, ca Ibraila şi alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziţiei geografice a oraşului, mai precis asupra malului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galaţi pe Dunăre, de aici şi celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat oraşului în trecut.

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezenţa omului neolitic (Boian-Giuleşti) 5000 i.Hr., la Brailiţa (vârful Caţagaţei), viaţa a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestată o puternică aşezare getică între secolele IV şi III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării şi întreţinând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezenţa civilizaţiei Sântana de Mureş, continuată cu o aşezare medievală din secolele X-XI.

Privilegiul comercial pentru braşoveni, dat de Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368, atestă Brăila ca aşezare importantă a Țării Româneşti. În 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "oraşul dacilor, în care fac un comerţ mai mare decât în toate oraşele ţării".

Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ţinut, aşezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopiseţul Cantacuzinesc şi Cronica Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenită în legătură cu însăşi intemeierea Țării Româneşti prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului şi până la Brăila; iar alţii s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut oraşă şi sate până în marginea Dunării şi până în Olt ”. Cronica Bălenilor, deşi foloseşte vechiul letopiseţ scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat şi de Cantacuzino, aminteşte doar că domnul întemeietor „Radu Vodă... au început a-şi tocmi şi a-şi îndrepta ţara cu judeţe, cu judecători..., lăţindu-se până la Dunăre şi până la Siret... ”.

Pe la începutul epocii de conlocuire româno-slavă, şi anume în anul 681, Imperiul Bizantin, care era în lupta cu slavii, cheamă în ajutor pe avari. Aceştia, avându-şi centrul puterii lor tot în Panonia, ca şi hunii nu atacă direct, dinspre apus, ci trec mai întâi Dunărea pe malul drept pe la Viminacium în regiunea Belgradului de astăzi, merg apoi cu oastea lor de-alungul ţărmului până în regiunea Brăilei, unde sunt trecuţi din nou pe malul stâng de către flota imperială. Cu prilejul acestei expediţii, izvoarele bizantine afirmă că ţinutul din stânga Dunării unde locuiau slavii, era foarte bogat, plin de pradă din provinciile de la sud de fluviu. Afirmaţia aceasta ne interesează în mod deosebit, deoarece ea se referă la întreaga ţară carpato-dunăreană, deci şi la partea ei de răsărit, la aria viitoarei Brăile. La sud de Brăila (valea Chioveanul) s-a propus identificarea localităţii Chioviţa, ocupată temporar de varegii slavizaţi dar alungaţi curând de localnici (sec.X). Chioviţa fost menţionată în Cronica lui Nestor

Populaţia de pe aria Brăilei, atestată arheologic, încă din secolul al IV-lea , nu dispare ci se dezvoltă, lucru atestat prin descoperirile arheologice care dovedesc continuitatea populaţiei autohtone pe locul Brăilei în secolele V-XII . În această perioada populaţia se regăseşte în regiunea intermediară dintre Chiscani şi Baldovineşti, adică pe locul Brăilei şi Brăiliţei. Numărul locuitorilor din această regiune creşte o dată cu bunăstarea lor. Făcând comerţ activ cu peştele prins în balta vecină, vânzându-l bizantinilor în schimbul perperilor de aur, trimiţându-l cu carele atât în Muntenia şi în Moldova, cât şi mai departe, până în Polonia, aceşti locuitori dispun de venituri din ce în ce mai mari, iar numărul lor sporeşte prin cei ce vin să se aşeze aici atraşi de câstig. Vechiul sat pescăresc se transformă în târg, în aşezare de caracter urban. La această transformare a contribuit în mare măsura portul, fapul că sosesc aici corăbii, aducând produse şi mărfuri străine, pe care le vând autohtonilor, cumpărând produsele locului. Judecând după felul cum este menţionată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm ca transformarea avusese loc cu mult înainte.

Ori de cîte ori Brăila e pomenită în cronicile moldoveneşti sau în documentele muntene cunoscute până acum nu i se dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, oraşul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai înainte nu existase o asemenea cetate. Zidirea cetăţii şi constituirea în jurul ei a raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a oraşului dar şi a împrejurimilor. În istoriografia noastră luarea în stăpânire a oraşului de către turci duce la controverse, raportul polon din 1540 arată că: „turcul, luând un oraş mare şi puternic anume Brăila, la supus stăpânirii sale şi a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea oraşului ar fi avut loc între iunie 1539 şi 30 octombrie 1540 şi nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareş. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele aşa cum s–a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, şi cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, şi s-au mulţumit să-l pronunţe după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Și întocmai după cum din moldovenescul Smil, atestat în cronici şi documente, au facut Ismail tot aşa din Brăila au facut Ibrail. Sub acest nume apare ea în actele Imperiului Otoman; el va fi întrebuinţat şi de străinii care ajung aici; sub acest nume e cunoscută Brăila şi în rapoartele diplomatice până în plin secol al XIX-lea, decenii după ce oraşul reintrase în stăpânirea politică românească.

Factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, după 1829, a fost libertatea comerţului pe Dunăre şi mare, prevăzută de unul din articolele tratatului de la Adrianopol. Această libertate face ca mărfurile Brăilei şi în primul rând grânele, produsele animaliere, sarea, să poată fi vândute oricui, şi anume acelora care ofera preţurile cele mai bune. De acum se termină monopolul turcesc, obligaţia de a aproviziona Imperiul otoman, în special capitala şi armata lui. Rezultatul acestei mişcări comerciale este dezvoltarea tot mai accentuată a portului şi a oraşului Brăila. Acest lucru este observat şi de străini: consulul francez Minaut subliniază la 18 septembrie 1834, „mişcarea acestor două porturi, a căror importanţă, în special a Brăilei, creşte în fiecare zi şi care tind să ia o dezvoltare realmente considerabilă .

Organizarea oraşului Brăila a fost cea prevăzută în genere pentu oraşe de către Regulamentul Organic. Organul cârmuitor se numea „maghistrat” şi se alcătuia din patru „mădulari” sau membrii, dintre care unul era preşedinte, iar altul casier. În 1833, găsim ca preşedinte al maghistratului pe Panait Rubin, dintr-o veche familie brăileana, al cărei nume a fost dat astăzi străzii unde-şi avea aşezarea, iar ca membri pe polcovnicul Ioan, pe Matache Paraschivescu şi pe Grigore Ahtaru.

Faptul că Brăila a avut conducători destoinici ca Slătineanu şi colonelul Jacobson, de origine străină dar care se identifică deplin cu interesele şi nevoile oraşului, face ca dezvoltarea oraşului şi portului să aibă un avânt deosebit în perioada 1830-1848. Numărul vaselor care vin la Brăila încep să întreacă pe acela al Galaţilor. Dacă în 1831 sosesc în acest din urmă port 185 de vase faţă de 111 în Brăila, în 1832 raportul se schimbă 186 faţa de 486. Francezul Bois le Comte observă în 1834 că dacă Galaţii sunt, ca aşezare mai mari decât Brăila, în schimb progresele ultimei sunt mai repezi.

Aflată intermitent sub ocupaţie turcească, aşezarea a fost pe rând supusă asediului de către Walerand de Wavrin (1445), Ștefan cel Mare, care a si ars-o in 1470, Ioan Vodă cel Cumplit (1574). În 1595, are loc eliberarea Brăilei de sub turci de către oştile lui Mihai Viteazul. Acest voievod construieşte în oraş o biserică cu hramul Sfântul Nicolae. Urmează Mihnea al III-lea, care, în 1658, loveşte garnizoana otomană din raiaua Brăilei.

Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruşi-turci şi austrieci peste trupul ţărilor române. În calea răutăţilor, Brăila este mereu lovită, arsă, refacută. Epoca se încheie cu Pacea de la Adrianopol (2 septembrie (pe stil vechi) 1829), când Brăila revine la Țara Românească, după aproape trei secole.

Perioada care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraş, care cunoaşte multe modificări şi realizări: pavaj şi felinare pe străzi, farmacii, staţie meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraş porto-franco în 1836, parcul Belvedere, înfiinţarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme şi a unui teatru, deschiderea unei şcoli de fete, a unui gimnaziu şi construirea docurilor, a căilor ferate şi a mai multor fabrici.

La 1864, Ianache Rally, un bogat armator grec, inaugurează Teatrul Rally, pe scena căruia aveau sa cânte mari nume ale muzicii clasice europene precum: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Saliapin, George Enescu, Hariclea Darclée, Maria Filotti şi celebrul bariton Petre Ștefănescu Goangă.

În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în ţară betonul armat. În primul an al noului secol au fost introduse tramvaiul şi becul electric. Se dezvoltă puternic învăţământul şi cultura sistemul bancar, susţinute de comerţul înfloritor. În 1915 are loc la Brăila întrunirea Ligii Naţionale Culturale cu tema: "Cu niciun preţ cu Austria!". Au participat: Vasile Lucaciu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea şi Octavian Goga.

După ocupaţia din primul război mondial, se pune în 1927 temelia Palatului Agriculturii, iar trei ani mai târziu populaţia aşezării a ajuns la 68.310 locuitori. În această perioadă la Brăila se stabilea preţul cerealelor în Europa, la Bursa Agricolă. Nicolae Iorga descrie Piaţa Traian, inima oraşului în această perioadă:  

“Nici-un oraş din România n-are o astfel de piaţă, şi ea-şi află cu greu păreche chiar în centrele mai mici ale Apusului. În mijloc e un parc desăvârşit întreţinut, care se desface la acest ceas de noapte, subt cerul mânios, în lumina felinarelor ce clipesc slab, ca o masă întunecată. Drumuri o străbat în toate sensurile, şi o înconjură strade neobişnuit de largi, alcătuind un dreptunghi. Clădiri înalte, unele deosebit de monumentale, ca Teatrul Ralli, Otelul Francez, formează zidurile care domină, pe când strade lungi îşi înfundă, în sus, în jos, în stânga, liniile de lumini; cafenelele, cofetăriile, tutungeriile, prăvăliile de stofe, de brânzeturi, de haine, de pălării, librăriile au încă vitrinele lor luminate: cumpărătorii şi clienţii sunt români, greci, italieni ba chiar olandezi din Rotterdam, care cer în franţuzeşte şi englezeşte cărţi poştale cu vederi din Brăila şi lipesc pe ele, cu deosebită plăcere, mărci poştale cu chipul Regelui Carol.“  

Secvenţe istorice

O ştire de ziar din anul 1893 care ne informează despre înfiinţarea primului laborator de chimie pe lângă o farmacie din Brăila. "Laborator de chimie în Brăila. Dl. Nicolae Jaja, farmacist în Brăila, de origine din Ardeal, a instalat pe lângă farmacia sa un laborator de chimie sub conducerea dlui Iorgu Bogdan, care până acuma a fost şef de lucrări în laboratorul facultăţii de medicină din Bucureşti şi astfel în ştiinţele chimice are cele mai frumoase pregătiri".

Topografie

Oraşul vechi se afla în spaţiul delimitat de Dunăre şi actuala Stradă a Unirii (fosta a Cetăţii), ce urmează şi azi traseul fostului zid al oraşului. După readucerea în cuprinsul Țării Româneşti a oraşului, în 1829, autorităţile ruse de ocupaţie au hotărât retrasarea planului urbanistic, plan ce viza aşezarea noilor străzi sub forma unui arc semicerc, fiecare stradă urmând să pornească de la Dunăre şi să se oprească tot la Dunăre. Astfel se prezintă şi astăzi Bulevardele Cuza Vodă, Independenţei şi Dorobanţilor, dar şi străzile Plevnei, Rahovei, Griviţei şi Ștefan cel Mare. De altfel, Brăila este unul din puţinele oraşe din ţară care a păstrat neschimbate denumirile străzilor în ultimii 130 de ani, aceste nume nefiind schimbate nici în perioada comunistă. De asemenea, oraşul păstrează neschimbate foarte multe clădiri din secolul al XIX-lea, fiind o adevărată rezervaţie arhitectonică pentru cei interesaţi.

Economie

Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brăilei s-au ocupat cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul pe malul vestic al Dunării. Un velier, stema oraşului Brăila, a fost simbolul comerţului, ocupaţia principală a locuitorilor din această zonă. În 1836, Brăila a fost declarat port-liber. Aici s-a înfiinţat prima Cameră de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale şi bunuri (1882), Curtea Comercială şi Banca Comercială au fost deschise în Brăila. Datorită vieţii economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din România. Comerţul înfloritor şi dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an de maximă activitate comercială comerţul brăilean reprezenta 22% din comerţul românesc şi 20% din import. Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, şantier naval (1864), fabrică de bere (1872) şi docuri (1883). Prima investiţie străină în Brăila a fost făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraşelor din România, între 1941 - 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, importul şi exportul Brăilei au scăzut vertical. Istoria va declanşa sentinţa ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluţia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea forţată a economiei brăilene, în cadrul celei româneşti, în general. Pe lângă dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcţiune Combinatul chimic şi cel de celuloză şi hârtie de la Chiscani şi Centrala termică.

După anul 1990 s-au făcut resimţite rezultatele dezvoltării mult prea ambiţioase, nejustificate şi disproporţionate a industriei. Multe din reperele industriale de referinţă şi-au închis total sau parţial porţile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel naţional, a nivelului de trai şi al gradului de dezvoltarea al urbei.[necesită citare]

Oraşul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna şi Cinema City, cât şi de un fast-food internaţional, KFC la Brăila Mall.

Transporturi

Brăila are o gară pe linia Bucureşti–Galaţi. Gara din oraş a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. De aici pleacă marfare încărcate cu lemn, cereale, cărbuni şi produse textile, în toată ţara.[necesită citare] Numai 3 linii sunt încredinţate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri.

La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum naţional express) care face legătura între Buzău şi Galaţi. Drumul naţional DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraş, legând Tulcea si Constanţa de Brăila. Trei autogări de interes naţional se află în oraş, lângă gara feroviară, şi au curse spre diferite oraşe ale ţarii: Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Braşov, Sibiu, Timişoara, Cluj. Oraşul mai are în componenţă şi trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitaţile judeţului.

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt: Aeroportul Internaţional ,,Henri Coandă, din Otopeni care se află la o distanţă de 200 km şi Aeroportul Internaţional ,,Mihail Kogălniceanu, din Judeţul Constanţa, aflându-se la o distanţă de 130 km. În data de 16 mai 2009, în comuna Vădeni a fost inaugurat primul aerodrom particular din Judeţul Brăila acesta fiind de altfel şi singurul aerodom de acest fel din zonele Brăila, Galaţi şi Vrancea. În viitor se doreşte construirea unui aeroport internaţional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-proprietate cu oraşul Galaţi.

În Brăila circulă 14 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidenţiale de principalele zone industriale, de centrul oraşului şi de gară. Există câteva companii de taxi licenţiate de primărie, care operează în oraş şi în localităţile apropiate.

În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând staţiunea Lacul Sărat de oraş şi celelalte zone rezidenţiale şi industriale. Brăila este unul dintre primele oraşe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcţiune în anul 1897.

2: Vidin - Calea Galaţi - Bd. Al. I. Cuza - Calea Călăraşilor - str. Pietăţii - Cartier Hipodrom - str. Pietăţii - Calea Călăraşilor - Piaţa Traian - Calea Galaţi - Vidin;

2B: Vidin - ANL Lacul Dulce;

3: ANL Brailita - Braila Mall;

4: Gară CFR - str. G-ral E. Grigorescu - Bd. Al. I. Cuza - Calea Călăraşilor - Viziru (Braila Mall) - Calea Călăraşilor - Piaţa Traian - str. N. Bălcescu - str. G-ral Eremia Grigorescu - Gară CFR;

5. Viziru (Braila Mall) - Calea Călăraşilor - str. Griviţa - str. 1 Dec. 1918 - Sos. Rm. Sărat - str. Comuna din Paris - Sos. Baldovineşti - Soroli Cola - Sos. Baldovineşti - str. Comuna din Paris - Sos. Rm. Sărat - str. 1 Dec. 1918 - str. Griviţa - Calea Călăraşilor - Viziru (Braila Mall);

6: Cartier Hipodrom - str. Pietatii - Sos. Buzaului - sat Lacu Sarat;

10: Gară CFR - str. G-ral E. Grigorescu - Bd. Al. I. Cuza - Calea Călăraşilor - Sos. Buzăului - Grădina Zoologică - Sos. Buzăului - Calea Călăraşilor - Piaţa Traian - str. N. Bălcescu - str. G-ral E. Grigorescu - Gară CFR;

11: str. Goleşti - str. N. Bălcescu - Bd. Independenţei - str. 1 Dec. 1918 - Sos. Rm. Sărat - sat Cazasu - Sos. Rm. Sărat - str. 1 Dec. 1918 - Bd. Independenţei - str. Polonă - str. Goleşti;

13: Centru - Piata Mare - Chercea - Dedeman - Soroli Cola;

14: Autogara Braicar - Sat Cazasu;

16: Vidin - ANL Brăilita - Piata Traian - Bd. Al. I. Cuza - Calea Călăraşilor - Sos. Vizirului - str. Chisinau - Sos. Buzaului - Calea Călăraşilor - Bd. Al. I. Cuza - Calea Galaţi - ANL Brăilita - Vidin;

17: Vidin - str. Eroilor - str. Smardan - Calea Galaţi - Bd. Al. I. Cuza - Calea Călăraşilor - Sos. Buzaului - str. Chisinau - Calea Călăraşilor - Bd. Al. I. Cuza - Calea Galaţi - str. Smardan - str. Eroilor - Vidin;

34: Benzinaria Mol - str. Chisinau - Sos. Buzaului - str. Grivita - Gara CFR - str. Grivita - Calea Galaţi - Bd. Al. I. Cuza - Calea Calarasilor - Sos. Buzaului - str. Chisinau - Benzinaria Mol;

35: Soroli Cola - Dedeman - cart. Chercea - Piata Mare - Sos. Vizirului - Sos. Buzaului.

Autogara Braicar - Selgros.

21: Cart. Radu Negru - Bd. Independentei - Cart. Vidin;

22: Cart. Radu Negru - Bd. Dorobanti - Cart. Vidin;

23: Cart. Chercea - Bd. Dorobanti - Cart. Radu Negru;

24: Parc Monument - Lacul Sarat - Combinat;

25: Parc Monument - Lacul Sarat.

Transportul pe apă este foarte întalnit în Brăila, şi este unul dintre cele mai vechi căi de a transporta mărfuri şi persoane de-a lungul cursului Dunării. Gara fluvială din Brăila păzeşte Dunărea înca din 1904, iar până în 1995 s-a aflat în centrul activităţii portuare brăilene, în momentul de faţă clădirea fiind proprietate privată. Momentan Portul Braila nu mai transporta persoane, doar marfa.

Cartiere

În perioada modernă (după 1829), oraşul s-a extins treptat spre nord, vest şi sud, incluzând cartiere dezvoltate iniţial în afara hotarelor sale: Pisc (cartierul lipovenilor; până în 1940 a existat aici şi un cartier german numit "Jakobsonstal").

Actual în Brăila există 35 cartiere (sunt incluse subcartierele/minicartierele). INFORMARE: satele scrise cu caractere înclinate ar putea deveni cartiere în viitor, prin simpla extindere şi unire teritorială a municipiului Brăila cu aceste sate vecine.

Cartierul Chercea este cel mai mare cartier ca suprafaţă al Brăilei, şi, la fel ca Brăiliţa, Islaz şi Radu Negru, fostă comună.

Zona metropolitană

Se estimează că populaţia zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire şi consolidare a solului şi asigurarea utilităţilor pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidenţiale are ca efect creşterea numărului de locuinţe pentru cetăţenii municipiului, a gradului de confort în care aceştia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcţie de anvergură asigură o creştere a utilizării forţei de muncă-n domeniul construcţiilor în primă fază, iar apoi, prin apariţia unui nou cartier în domeniul serviciilor, învăţământului, sănătăţii, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea şi diversificarea mediului de afaceri din Galaţi şi Brăila, precum şi atragerea de noi investiţii străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primaria Municipiului Galaţi şi firmele locale, dar mai ales sunt cetăţenii oraşului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro. Primăria intenţionează, prin acest proiect, să ofere gălăţenilor peste 2.000 de unităţi locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosinţă şapte blocuri de locuinţe şi s-au realizat investiţii în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.

Sport

La nivelul judeţului Brăila sunt constituite 7 asociaţii judeţene pe ramuri de sport: A.J. Fotbal, A.J. Handbal, A.J. Șah, A.J. Go. A.J. Volei, A.J. Sportul Pentru Toţi, A.J. Atletism. Activitatea sportivă este susţinută de 85 antrenori, instructori şi 421 de arbitri.

În Registrul Sportiv, la sfârşitul anului 2007 erau înregistrate 60 structuri sportive cu personalitate juridică, din care ca structuri active 40 (incluzând şi asociaţiile judeţene pe ramuri) iar fără personalitate juridică - 95, din care 34 asociaţii sportive şcolare şi 61 din alte domenii sportive.

La ora actuală există 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilităţi de a organiza concursuri internaţionale. Este de remarcat activitatea sportivă a echipei de handbal feminin Dunărea Brăila, care s-a clasat pe locul 8 în superliga competitivă. Consiliul Local Municipal Brăila alături de Consiliul Judeţean Brăila s-au asociat cu echipa brăileană, iar numele echipei a devenit Handbal Club Municipal Dunărea Brăila. În materie de fotbal, Dacia Unirea Brăila este echipa fanion a oraşului, ea având o istorie de peste 88 de ani. În acest moment evoluează în Liga a II-a. Are în palmares o semi-finală de Cupa României în 1940 pierdută în faţa echipei Rapid Bucureşti, şi o finală pierdută cu 0-2 în faţa echipei Universitatea Craiova în anul 1993.

Mass-media

Din 1998, apar în Brăila atât cotidiene locale, cât şi corespondenţi pentru publicaţiile naţionale. În 2000 au început să apară ziare on-line. Încă din 1993, în Brăila apar posturile particulare de radio.

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Ne “servim pe tava” virusului / In timp ce SJU Braila se umple de infectati cu coronavirus, autobuzele sunt sufocate de inconstienti fara masti

Ne “servim pe tava” virusului / In timp ce SJU Braila se umple de infectati cu coronavirus, autobuzele sunt sufocate de inconstienti fara masti

www.infobraila.ro - Brăila

In cursul zilei de ieri, politistii locali, sub coordonarea Politiei Municipiului Braila, au desfasurat actiuni in mijloacele de transport in comun de pe raza municipiului, avand ca principal obiectiv siguranta cetatenilor, in contextul prevenirii raspandirii COVID-19. Cu aceasta ocazie, au fost depistati 12 pasageri care nu purtau sau purtau necorepunzator masca de protectie in mijlocul […]

La vanatoare de vitezomani / Zeci de braileni grabiti, trasi pe dreapta si “arsi” la buzunare

La vanatoare de vitezomani / Zeci de braileni grabiti, trasi pe dreapta si “arsi” la buzunare

www.infobraila.ro - Brăila

Politisti braileni au demarat o actiune pentru prinderea soferilor care au uitat piciorul pe pedala de acceleratie. Si, nu au fost deloc putini. La data de 05 iulie, politistii rutieri au organizat si desfasurat, pe raza judetului, o actiune pentru combaterea nerespectarii regimului de viteza, fiind folosite echipamentele pentru masurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor. […]

La vanatoare de vitezomani / Cu radarul atintit asupra brailenilor “prea” grabiti

La vanatoare de vitezomani / Cu radarul atintit asupra brailenilor “prea” grabiti

www.infobraila.ro - Brăila

Politisti braileni au demarat o actiune pentru prinderea soferilor care au uitat piciorul pe pedala de acceleratie. Si, nu au fost deloc putini. La data de 05 iulie, politistii rutieri au organizat si desfasurat, pe raza judetului, o actiune pentru combaterea nerespectarii regimului de viteza, fiind folosite echipamentele pentru masurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor. […]

Unitati

PAMEX GRUP

PAMEX GRUP

CEDVANA

CEDVANA

UNIVERSAL BAR

UNIVERSAL BAR

MEDICAL ACTIVE

MEDICAL ACTIVE

ANDROVA IMPEX

ANDROVA IMPEX

ACTIV A.C.S. TRADING

ACTIV A.C.S. TRADING

CONTLEX M.B.M.

CONTLEX M.B.M.

ORAMA IMPEX

ORAMA IMPEX

VIOROM AUTO COM

VIOROM AUTO COM

AUTOFAN

AUTOFAN

INTERCOM PROD

INTERCOM PROD

OLMEDO COM

OLMEDO COM

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro

Vand colectie carte rara/veche romaneasca anii 1892-1952, stare buna

Vand colectie carte rara/veche romaneasca anii 1892-1952, stare buna

ad.info.ro

190 euro