Dorohoi, Botoşani

căutare

Dorohoi, Botoşani

Dorohoi este un municipiu în judeţul Botoşani, Moldova, România, format din localităţile componente Dealu Mare, Dorohoi (reşedinţa), Loturi Enescu şi Progresul.

Acesta se află pe malul râului Jijia la 36 de km de municipiul Botoşani, care este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. La recensământul din anul 2011 avea o populaţie de 24.309 locuitori.

Aşezare geografică

Municipiul Dorohoi, reşedinţa fostului judeţ cu acelaşi nume, se află aşezat în partea de nord-vest a Câmpia Moldovei de Sus, în Judeţul Botoşani, la contactul Campiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenţa râului Jijia cu râul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia. Din punct de vedere geografic, oraşul este aşezat în partea de nord est a Romaniei, în zona de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bourul-Ibăneşti de pe stânga văii Siretului şi Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest şi vest de oraş sunt Măgura Ibăneşti (385m), Pietriş-Dersca (472m), Hapăi (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Siretului iar spre nord-est, la 35–40 km este valea Prutului. Ca poziţie pe glob, Dorohoi se află la intersecţia paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Aşezarea pe acestă latitudine face ca oraşul să primească o cantitate de căldură mai mică decât localităţile din sud, zilele să fie mai lungi cu o jumătate de oră la solstiţiu de vară, primăverile să întârzie cu două săptămâni, toamna vine mai devreme şi iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia şi afluenţii săi: pârâul Buhai şi Morii unit cu pâraiele Criva şi Ghiţăloaia. Înălţimea cea mai coborâtă a reliefului este în albia majoră a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicată pe dealul Tirinca, 193 m. Clima regiunii este temperat continentală. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la 6 aug.1905, 38 °C iar cea mai scăzută, -32,5 °C pe 5 febr. 1940. Solurile caracteristice sunt cele de silvostepă şi stepă. Cernoziomul este tipul predominant de sol.

Istoric

Prima menţiune documentară datează din 6 oct. 1407. Când boierii moldoveni reînnoiesc în oraşul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se afla şi Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menţionat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Cameniţa. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 şi 1434. Gh. Ghibănescu îl consideră întemeietorul activităţii administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zideşte aici biserica Sf. Nicolae. În secolul al XV-lea oraşul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 şi 1513 de tătari. Refăcut în 1568 devine reşedinţa vornicului ţării de sus până în 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se păstrează şi pecetea oraşului, descoperită de Nicolae Iorga într-un act din 1635. În a doua jumătate a secolului a fost din nou prădat de tătari şi pierde mult in importanţă. Pentru că nu mai aduce venituri însemnate, domnitorii îl donează boierilor. În 1804 administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ţinutului Dorohoiului şi al marilor proprietari, a prezentat în şedinţa divanului ad-hoc al Moldovei dorinţele românilor. În războiul pentru independenţă dorohoienii şi-au adus contribuţia lor, monumentul eroului naţional si local Nicolae Valter Mărăcineanu stând ca mărturie. Monumentul comemorativ din faţa primăriei, Ostaş în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuţi în primul război mondial.

În 1896 s-a construit calea ferată Dorohoi-Iaşi. În 1959 oraşul este alimentat cu energie electrică furnizată de uzina proprie iar în 1962 apa a fost adusă cu sacalele. Dintre monumentele istorice se remarcă: biserica Sf.Nicolae din 1495, biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită din bârne de stejar pe temelie de piatră în zilele lui Constantin Moruzi Voevod.

Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reşedinţa judeţului Dorohoi. În anul 1968, dupa impartirea administrativ-teritoriala a ţării a devenit oraş in cadrul judetului Botosani si din decembrie 1994 este municipiu.

În ziua 1 Iulie 1940 unităţi din armata română, inspirate de propaganda legionară, au iniţiat un pogrom împotriva populaţiei evreieşti din Dorohoi, inclusiv împotriva unui număr de soldaţi evrei din armata română. Un raport oficial recunoaşte 53 ucideri de evrei (11 femei, 5 copii şi restul bărbaţi). După datele comunităţii evreieşti numărul evreilor omorâţi a fost între 165-207. Mulţi alţi evrei au fost bătuţi, torturaţi şi jefuiţi. Nimeni dintre făptaşi nu a fost pedepsit.

Biserici

Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi se înscrie în categoria biserilor trilobate construite în ultimii cincisprezece ani ai vieţii de către cel mai însemnat domnitor al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare şi Sfânt. Din punctul de vedere al viziunii arhitectonice, biserica (clădită în 1495) dispune de aceeaşi structură ca şi bisericile Sfântul Ilie din Suceava (1488), Sfântul Gheorghe din Hârlău (datată 1492), Sfântul Nicolae din Botoşani (constuită în 1497), toate dispunând de o bază largă, de un pronaos spaţios, dreptunghiular, un naos circular deasupra căruia se ridică o turlă impunătoare în stil moldovenesc. Excelent conservată până în zilele noastre, deşi a suferit de pe urma intemperiilor istoriei, purtând şi amprenta câtorva restaurări mai puţin fericite, biserica se oferă, iubitorilor de cultură, precum o operă de artă dar şi, deopotrivă, ca un lăcaş creştin de cult, de mai bine de jumătate de mileniu. Despre artistul care a realizat pictura (de o calitate componistică şi coloristică remarcabilă) nu se cunoaşte absolut nimic, ea începând a se dezvălui, ochilor noştri în urma demersurilor de eliminarea a reziduurilor şi a stratului de fum ce au acoperit zidurile interioare în ultimele sute de ani, demersuri demarate în toamna anului 2012. Biserica este cu atât mai importantă cu cât î nsuşi voievodul ctitor, Ștefan cel Mare şi Sfânt, a poposit, în mai multe rânduri, în casele de odihnă ale curţii domneşti care o înconjura cândva; de subliniat este şi faptul că proprietăţile mânăstirii care se îngrijea iniţial de acest respectabil lăcaş de cult se întindeau pe o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului. Imaginea de mai sus redă înfăţişarea actuală a bisericii, dobândită, parţial, în urma restaurărilor întreprinse în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu creştin.

Bisericuţa de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu pante repezi la acoperiş şi având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul 1779, în timpul domnitorului Constantin Moruzi; aşa cum se menţionează în pisania aflată deasupra intrării, fiind a doua biserică construită în oraş. O altă ipoteză referitoare la anul construcţiei face referire la o dată mult mai veche; în anul 1779 ea fiind de fapt reconstruită. Ultimele cercetări făcute de pr. paroh Ifrim Cătălin,aduc noutăţi în privinţa identificării ctitorilor bisericii, acestia sunt: preotul Anastasie si diaconul Vasilie cu familia sa. Inscripţia de pe o piatra funerară, aflată în curtea biserici, îl numeşte ctitor al bisericii pe diaconul Vasile, iar cea de pe catapeteasmă face referire la pr. Vasile, ca şi donator al acesteia. Se pare că el însuşi a cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuţi pereţii bisericii. Forma lăcaşului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel şi cea a pronaosului, cu acoperiş înalt; bârnele care alcătuiesc pereţii sunt încheiate până la boltă, cu cheotori bisericeşti, netede, şi brâu median. Fiecare boltă din naos, pronaos, altar este octogonală şi are în partea superioară o trapă acţionată pe scripeţi de lemn, folosită pentru aerisire. În altar există şi două trape laterale. Naosul este despărţit de pronaos printr-un perete de lemn, deschis, cu boltă în formă de arc de cerc, pe care este sculptat un porumbel, iar în partea de jos deschiderea peretelelui este încheiată de doi piloni, rotunjiţi la capete. Porumbelul şi frânghia(odgonul de corabie) de pe exteriorul bisericii şi cea a catapetesmei sunt singurele elemente sculptate. Biserica nu are pictură interioară, pereţii sunt împodobiţi cu icoane. Scena Naşterii Domnului şi cea a Botezului sunt elementele centrale ale picturii bisericeşti interioare. Catapeteasma realizată în anul 1794 este sculptată în lemn de tei şi a fost pictată în stil bizantin de pictorul Ananiie de la Suceava. Cromatica picturii este deosebită, la fel şi elementele artistice florale care împodobesc veşmintele Sfinţilor Apostoli şi prooroci.Icoanele catapetesmei sunt realizate în stil naiv, cu o armonie a proporţiilor care impresionează şi sunt împrăcate cu foiţă de aur realizată manual. Pigmenţii folosiţi de pictor sunt naturali.La esterior biserica nu a fost pictată, cu excepţia unui brâu, aflat la baza bisericii. Sculptura catapetesmei este deosebită. Biserica are obiecte de cult, candele,vase de cult, cărţi şi evanghelii cu valoare de patrimoniu. Biserica are temelie de piatră şi este acoperită cu draniţă. În curtea bisericii, care cuprindea locurile unde astăzi sunt zidite clădirile din jurul ei, până în anul 1869, se afla un cimitir. Biserica a trecut prin mai multe încercări, una din ele a fost demolarea şi mutarea ei la cimitirul de astăzi al oraşului, pentru a lărgi spaţiul Liceului „Grigore Ghica” şi pentru construcţia unei clădiri pentru directorul liceului. Terenul a fost răscumpărat, la fel şi clădirea care se afla pe el. O parte din banii pentru construirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” Dorohoi(Catedrala) au fost obţinuţi din vânzarea caselor care aparţineau „eforiei” bisericii, cu obligaţia ca Primaria să întreţină o Școală de cantăreţi bisericeşti, corul Bisericuţei şi să contribuie la întreţinerea ei. Cu acest prilej i-a fost pus hramul ”Naşterea Maicii Domnului”, pentru a nu coincide cu hramul Catedralei. La această biserică au slujit o serie de personalităţi:pr. C. Ciocoiu, pr. prof. Dumitru Furtună( folclorist, teolog, publicist, profesor, întemeietor de instituţii de învăţământ-Seminarul din Dorohoi), pr.Valerian Brânzei, pr. Ilie Popa. Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în anii: 1895, 1904 şi 1919, 1970, 1995-1998. În perioada 1970-1995 biserica a fost închisă.Fondurile necesare restaurarii si intretinerii bisericii s-au obtinut prin bunavointa credinciosilor.

Sport

Municipiul Dorohoi este reprezentat în fotbal de Inter Dorohoi care activează în Liga a III-a. Echipa joacă meciurile de acasă pe Stadionul Municipal "1 Mai".

Oraşul în imagini

Casa Costache Enescu - Muzeul „George Enescu" din Dorohoi

Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” - Dorohoi

Catedrala “Adormirea Maicii Domnului” - Dorohoi (în fundal)

▾   ▾   ▾   show more   ▾   ▾   ▾

Local News

Unitati

Decco Construct

Decco Construct

COMPANY CONS LUCY

COMPANY CONS LUCY

TREM TIC

TREM TIC

LUX TOROS

LUX TOROS

MARIO A & M CONSTRUCT

MARIO A & M CONSTRUCT

SERCOM

SERCOM

TATTOO & PIERCING

TATTOO & PIERCING

GAMMA TOUR COMPANY

GAMMA TOUR COMPANY

JUDECATORIA DOROHOI

JUDECATORIA DOROHOI

DUMA COM

DUMA COM

ENZZO DISTRIBUTION

ENZZO DISTRIBUTION

MIRVA COM

MIRVA COM

Stiinta • Azi Am Invatat

Oferte promovate • ad.info.ro