Năsăud, Bistriţa-Năsăud

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Năsăud, Bistriţa-Năsăud

Năsăud (în dialectul săsesc Nassndref, Nassendraf, Nosndref, Nâssendorf, Nâessndorf, în germană Nussdorf, Nussendorf, Nassendorf, maghiară Naszód) este un oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, format din localităţile componente Liviu Rebreanu, Luşca şi Năsăud (reşedinţa).

Năsăudul are o populaţie de 9.587 de locuitori (conform recensământului din 2011), cu aproape o mie mai puţin decât la precedentul recensământ din 2002, an când au fost consemnaţi 10.582 locuitori.

Istoric

Cunoscut ca reşedinţă pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh, în germană Wallach) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înfiinţat în anul 1762. O bună parte dintre soldaţii regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz şi la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de generalul Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceştia şi-au câştigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre".

În martie 1849, Năsăudul a fost ars aproape în întregime de insurgenţii revoluţionari maghiari, rămânând în picioare doar câteva clădiri aparţinând instituţiilor publice. Căpitanul Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, ne informează şi asupra faptului că s-a dat foc Institutului de educaţie, ridicat în 1784 ca şcoală pentru copiii grănicerilor. Nu a ars decât acoperişul. În noiembrie1850, perioadă premergătoare desfiinţării regimentului, Năsăudul a fost vizitat de Generalul de Brigadă Ritter von Laiml care, în tinereţe, şi-a făcut şcoală militară în această instituţie, şi văzând nenorocirea întâmplată a luat măsuri imediate pentru refacerea acoperişului edificiului afectat.

După primul război mondial (1914-1918), oraşul făcea parte din plasa Năsăud, din judeţul Năsăud (interbelic), o unitate administrativă din Regatul României, succesoare a comitatului Bistriţa-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reşedinţa în oraşul Bistriţa.

Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlişua, sat aparţinând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfăţişează viaţa Năsăudului şi a localităţilor înconjurătoare, precum satul Vărarea (astăzi, satul Nepos) sau vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viaţa lui.

Oraşul are o veche tradiţie în învăţământ, fiind printre puţinele localităţi în care existau şcoli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Naţional "George Coşbuc" şi Școala Gimnazială "Mihai Eminescu", fostul Liceu Pedagogic sau Școala Normală ori Preparandia), precum şi acele „şcoli triviale”.

În oraşul Năsăud trăiesc şi unii descendenţi ai familiilor de boieri si domnitori ai Moldovei, şi-anume din familia Joldea ce poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea şi Sălvan sau Salvan (prin alianţă).