Pecica, Arad

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Pecica, Arad

Pecica este un oraş în judeţul Arad, Crişana, România, format din localitatea componentă Pecica (reşedinţa), şi din satele Bodrogu Vechi, Sederhat şi Turnu. Situat la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Arad, oraşul Pecica şi-a făcut de curând apariţia în reţeaua urbană a României. Teritoriul administrativ al oraşului se întinde în vestul Câmpiei Aradului, oraşul administrând localităţile Pecica Veche (mai demult Pecica Română), Rovine (mai demult Pecica Ungurească) şi localităţile rurale Bodrogu Vechi, Sederhat şi Turnu.

Geografie

Oraşul Pecica se află în judeţul Arad, în Câmpia Aradului, pe partea dreaptă a râului Mureş.

Istoric

Pe teritorul oraşului Pecica a fost localizată cetatea dacică Ziridava. Prima menţiune documentară a aşezării datează din anul 1329. În perioada interbelică Pecica a fost reşedinţa unei plase din judeţul Arad (interbelic).

Bogăţia descoperirilor arheologice din această zonă au dat numele unei importante perioade istorice cunoscută sub denumirea de Cultura Periam-Pecica. Istoria aşezărilor Pecica, Bodrogu Vechi, Sederhat şi Turnu este strâns legată de evenimentele ce au marcat prin amploare întreaga zonă a Câmpiei Aradului.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1335 când aşezarea era cunoscută sub denumirea de Petk. Sederhatul este consemnat doar din anul 1913, Turnu din anul 1333 sub denumirea de Mok şi Bodrogu Vechi din anul 1422 sub denumirea de Bodruch.

Ceea ce interesează şi istoria localităţii Pecica este că în 1689 imperiul austriac a dispus o colonizare masivă cu sârbi, în scopul pazei graniţei de pe Mureş împotriva turcilor. Astfel, au trecut în ţinutul Aradului cca. 70-80.000 de sârbi împreună cu episcopul lor din Ipec Arsenie Petrovici. În felul acesta biserica ortodoxă din regiune este pusă sub ierarhia bisericii sârbeşti. Colonizaţii primesc mai multe privilegii în schimbul serviciilor grănicereşti. Însă convieţuirea cu administraţia feudală a regiunii nu se dovedeşte în totalitate viabilă.

Astfel, între 1751-1752 la Pecica izbucneşte revoluţia căpitanului Pero, în urma înnăbuşirii căreia emigrează un număr de cca. 32.000 de sârbi emigrează în stepele din dreapta Nistrului. Un mare număr de sate rămân depopulate.

"episcopul Sinesie Ivanovicï al Aradului, la 17 Iunie 1762, dă pastorală în limba română".

"Dela anul 1784 încoace se întemeiază şi se organisează scoale, pentru toate neamurile, deci şi pentru Români. în părţile Aradului se designează pentru scoale poporale româneşti următoarele comune : Buteni, Siria. Şimand, Peclca, Soborsin, Ineu, Chişineu, Odvoş, Pauliş, Cuvin, Covăsinţ. Şiclău, Petris, Soimoş, Galşa, Bârzava, Totvărădia; Curtici, Agriş, Semlac.2) Ear la 13 Septembre 1787 se instituie în Oradea-Mare un inspector pentru şcoalele româneşti din cercul Aradului şi Bihorului.3) La anul 1794 şcoalele române din cercul Aradului sunt puse sub conducerea, unui inspector din Arad, cu numele Ştefan Ioan PopovicI,4 ) un om învăţat, care era totodată şi notar a! Aradului."

În aprilie 2004 localitatea Pecica a fost declarată oraş.

Economie

Deşi economia oraşului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente. Alături de agricultură, industria petrolului şi a gazelor naturale este bine reprezentată aici. Deschiderea punctului de frontieră de la Turnu şi punerea în valoare pentru viitor a zăcămintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economică a oraşului.

Turism

Pecica poate deveni şi un punct de atracţie turistică prin punerea în valoare a ansamblului urban din zona bisericii romano-catolice, mediatizarea Parcului Natural Lunca Mureşului şi nu în ultimul rând prin canalizarea investiţiilor în acest sector de activitate. În octombrie 2013 se finalizează construcţia Muzeului Digital din Pecica, cu oportunităţi de vernisaj, expoziţie şi diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaţionale pentru copii şi studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite.

Diverse

Oraşul este renumit şi pentru „Pita de Pecica”, care ajunsese în anii 1980 să fie preferată şi de preşedintele Nicolae Ceauşescu.