Sebeş, Alba

1. fullinfo.ro
2. orase
3. Sebeş, Alba

Sebeş, mai demult Sebeşul Săsesc, (în dialectul săsesc Melnbach, în germană Mühlbach, în trad. Pârâul Morii, în maghiară Szászsebes ori Sebes, în latină Sabesium) este un municipiu în judeţul Alba, Transilvania, România, format din localităţile componente Lancrăm, Petreşti şi Sebeş (reşedinţa), şi din satul Răhău. Avea o populaţie de 27.698 de locuitori la recensământul din 2002.

Istoric

Oraşul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de coloniştii saşi veniţi la chemarea regelui Ungariei. În Sebeş s-au stabilit populaţii provenite din zona Rinului şi a Moselei (regiunea Luxemburgului şi a vestului Germaniei de astăzi). Denumirea de "saşi transilvăneni" provine din confuzia făcută de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populaţiile germane erau "saxones", "saşi". Germanii din Sebeş au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebeşul Săsesc a fost unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele "şapte cetăţi" care au dat numele german al provinciei: "Siebenbürgen".

În cele mai vechi documente istorice care atestă existenţa Sebeşului, localitatea poartă numele de "Malembach" (1245), "Millenbach" (1309), denumiri care derivă din săsescul "Malemboch", însemnând "râu care poartă mult pietriş", lucru care corespunde realităţii geografice.

Lucrarea lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg stabileşte data înfiinţării oraşului în anul 1150. Marea invazie mongolă a distrus oraşul în anul 1242, după care locuitorii l-au reconstruit. Vechea bazilică romanică cu două turnuri a fost reclădită în stil gotic timpuriu. Turnul actual a fost ridicat pe fundamentele celor două turnuri iniţiale, iar nava centrală a fost complet refăcută. Secolul al XIV-lea a adus cu sine o perioadă de dezvoltare a oraşului, el fiind cotat în 1376 al treilea ca importanţă comercială între oraşele săseşti.

Un act regesc din 1387 consfinţeşte dreptul Sebeşului de a ridica ziduri, deşi construcţia acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraş din Transilvania înconjurat complet cu fortificaţii din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 găseşte Sebeşul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri şi două porţi. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistenţa solitară a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".

La 1485 regele Matia Corvinul acordă oraşului o serie de privilegii pentru completarea fortificaţiilor. Modificările cele mai importante le suferă incinta bisericii al carui zid este supraînălţat. Lucrări de mai mică anvergură, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate şi la incinta exterioară. Fortificaţia rămâne modestă cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) şi două porţi prevăzute cu barbacane. Ultimele urme ale şanţurilor de apă care înconjurau oraşul au fost transformate în ultima parte a secolului al XIX-lea în lacul din parcul oraşului.

După pandemia de ciumă din 1738, populaţia oraşului a scăzut foarte mult, oraşul fiind salvat în bună măsură de venirea celui de-al doilea val de colonişti din spaţiul german, mai exact din Baden-Durlach (începând cu anul 1748) şi Hanau (1770).

Dieta Transilvaniei se întruneşte de două ori în Sebeş, în 1556 şi 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astăzi muzeu.

Până la reorganizarea administrativă românească din perioada interbelică s-a numit Sebeşul Săsesc şi a făcut parte din comitatul Sibiu. Apoi a fost inclus în judeţul Alba (interbelic). Între anii 1950 şi 1968 Sebeşul a făcut parte din Regiunea Hunedoara.

Economie

În prezent Sebeşul este un oraş cu o economie dinamică, datorită în mare parte investiţiilor externe făcute în ultimul deceniu. Prelucrarea lemnului, confecţiile şi marochinăria constituie principalele domenii ale industriei.

Oraşe înfrăţite

Oraşul Sebeş este înfrăţit cu alte patru oraşe:

De asemenea, administraţia municipiului Sebeş dezvoltă relaţii de prietenie cu localitatea Zangye din China şi a purtat discuţii pentru înfrăţirea cu oraşul Villa Joyosa (Spania).

Vezi şi

Aiud (22.876 loc.) · Blaj (20.630 loc.) · Sebeş (27.109 loc.)

Abrud (5.072 loc.) · Baia de Arieş (3.461 loc.) · Câmpeni (7.221 loc.) · Cugir (21.376 loc.) · Ocna Mureş (13.036 loc.) · Teiuş (6.695 loc.) · Zlatna (7.490 loc.)

Albac · Almaşu Mare · Arieşeni · Avram Iancu · Berghin · Bistra · Blandiana · Bucerdea Grânoasă · Bucium · Câlnic · Cenade · Cergău · Ceru-Băcăinţi · Cetatea de Baltă · Ciugud · Ciuruleasa · Crăciunelu de Jos · Cricău · Cut · Daia Română · Doştat · Fărău · Galda de Jos · Gârbova · Gârda de Sus · Hopârta · Horea · Ighiu · Întregalde · Jidvei · Livezile · Lopadea Nouă · Lunca Mureşului · Lupşa · Meteş · Mihalţ · Mirăslău · Mogoş · Noşlac · Ocoliş · Ohaba · Pianu · Poiana Vadului · Ponor · Poşaga · Rădeşti · Râmeţ · Rimetea · Roşia de Secaş · Roşia Montană · Sălciua · Săliştea · Săsciori · Sâncel · Sântimbru · Scărişoara · Stremţ · Sohodol · Șibot · Șona · Șpring · Șugag · Unirea · Vadu Moţilor · Valea Lungă · Vidra · Vinţu de Jos

Chitila

Tărtăşeşti • Slobozia Moară • Lunguleţu • Sălcuţa • Titu • Costeştii din Deal • Mătăsaru • Găeşti • Gura Foii • Băduleşti • Crângurile de Jos

Leordeni • Topoloveni • Călineşti • Ștefăneşti • Piteşti • Bascov • Valea Ursului • Prislopu Mic • Prislopu Mare • Drăganu-Olteni • Dumbrăveşti • Morăreşti • Deduleşti

Milcoiu • Blidari • Racoviţa • Râmnicu Vâlcea • Olteni • Gura Văii • Seaca • Călimăneşti • Căciulata • Golotreni • Căciulata • Drăgăneşti • Călineşti • Tuţuleşti • Balota • Robeşti • Câinenii Mari • Râu Vadului

Tălmaciu • Șelimbăr • Sibiu • Cristian • Săcel • Sălişte • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Sebeş •

Orăştie • Simeria • Deva • Mintia • Veţel • Ilia • Burjuc • Zam

Ilteu • Cuiaş • Săvârşin • Vărădia de Mureş • Nicolae Bălcescu • Bătuţa • Căpruţa • Bârzava • Conop • Odvoş • Lipova • Păuliş • Sâmbăteni • Vladimirescu • Arad • Pecica • Nădlac

DN1  • DN2  • DN3  • DN5  • DN7

Otopeni • Baloteşti • Săftica • Tâncăbeşti • Ciolpani

Potigrafu • Puchenii Mari • Puchenii Moşneni • Româneşti • Bărcăneşti • Băneşti • Nistoreşti • Comarnic • Posada • Sinaia • Poiana Țapului • Buşteni • Azuga

Predeal • Timişu de Sus • Timişu de Jos • Săcele • Braşov • Ghimbav • Codlea • Vlădeni • Perşani • Șercaia • Mândra • Făgăraş • Beclean • Voila • Sâmbăta de Jos • Olteţ • Viştea de Jos • Ucea de Jos

Arpaşu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Sălişte • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Sebeş • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuş • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea

Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Floreşti • Gilău • Căpuşu Mare • Păniceni • Izvoru Crişului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea

Corniţel • Topa de Criş • Auşeu • Aleşd • Lugaşu de Jos • Urvind • Uileacu de Criş • Tileagd • Oşorhei • Oradea • Borş